evaluarea initiala

Evaluarea initiala

Zilele acestea discut cu colegii de la Aspire Teachers despre evaluarea initiala. Cand are loc o astfel de evaluare, care e scopul sau, cate evaluari initiale avem si ce forma ar putea avea? Fara aspecte teroretice explic in continuare punctele mele de vedere si ideile ce au reiesit din discutiile noastre.

 

evaluarea initiala

 

Evaluare initiala la inceput de an scolar

  • Sa fie in primele doua – trei zile dupa inceperea scolii sau dupa doua saptamani?
  • Sa fie fara o recapitulare prealabila sau dupa o trecere in revista a unor cunostinte?
  • Daca e dupa o recapitulare, isi pierde oarecum valoarea la cald. Evaluarea initiala nu e ca sa il prinzi pe elev ca nu stie. E un instrument care arata si elevului si profesorului care e punctul de plecare in anul scolar.
  • Daca are loc in primele doua-trei zile de la inceperea anului scolar, fara sa urmeze unei recapitulari, va fi poate mai exacta in ceea ce priveste punctul de pornire. Cat isi mai amintesc elevii din ceea ce au invatat anul trecut ? Care deprinderi si abilitati au fost formate trainic si sunt de folos si dupa vacanta?
  • Daca evaluarea initiala reuseste sa dea masura cat de cat exacta a ceea ce stie sau nu elevul, daca se vor identifica nevoile elevului, profesorul va sti cat de lunga sa fie perioada de reactualizare a cunostintelor si mai ales pe ce continuturi sa puna accent.
  • Aceasta evaluare nu se noteaza.

evaluarea initiala

Doar testul e evaluare initiala?

  • Daca e vorba de elevi la inceput de ciclu (primar, gimnazial), aceasta evaluare initiala poate capata si forme complexe: Care sunt preferintele copiilor? Ce abilitati au? Ce stil de invatare au? La clasele pregatitoare si intai evaluarea initiala ar putea fi un desen al familei, al jucariei preferate, autoportret sau un desen la alegerea copilului. Invatatorul isi va da seama daca elevii stiu sa tina instrumentele de scris si desenat, daca folosesc culori, cum acopera foaia, cat de intense sunt liniile, daca desenul are coerenta sau chiar spune o poveste. Daca li se cere copiilor sa si explice ce au desenat, acest moment poate fi unul complet in care copiii si demonstreaza daca stiu sa se exprime si sa isi organizeze ideile.
  • Sigur, aceste evaluari ar putea fi niste teste la comunicare, matematica sau stiinte, quizzuri, teste de tip Google Forms.
  • Dar la fel de bine ar putea sa fie si niste jocuri pentru orice continut: recunoasterea literelor, a silabelor, a partilor de vorbire. Stiti jocul acela in care copiii lovesc cu pliciul de muste niste etichete? Aici intervine iscusinta elevuui de a identifica in mod corect etichetele. Invatatorul poate evalua prin observare modul in care copiii rezolva sarcina – recunosc mai multe sau doar cateva, ezita sau sunt siguri si poate pune intrebari ajutatoare sau suplimentare.
  • Ar putea fi un joc ad -hoc de dialog o forma de evaluare initiala? Da, stiu, ni se cer dovezi scrise, dar cred ca pe langa formalitatea documentelor putem aduce si alte forme de evaluare prin care vedem daca elevii stiu sa comunice independent sau daca nu au uitat inmultirea.
  • Ce spuneti de un interviu? Stiu, cere timp, dqr qr puteq fi si un interviu profesor / invatator elev pe o anumita tema.

Evaluarea initiala pe parcursul anului

  • Putem vorbi de o evaluare initiala si in alt context: la inceputul unei unitati de invatare, la inceputul unui capitol.
  • Daca veti avea o unitate de invatare despre Univers, poate doriti sa aflati ce stiu copiii despre acest lucru. De unde porniti cu ei in aventura? Stiu deja care e diferenta dintre planete, stele, comete? Stiu ce e Soarele? O simpla discutie cu ei poate scoate la iveala o multime de informatii. Poate unii stiu mai mult, altii mai putin. Acest lucru va fi un indiciu pentru voi ca puteti sa ii folositi pe cei ce stiu mai multe sa fie mentori celorlalti, ii puteti provoca sa participe si altfel la lectii, sa prezinte ei o anume parte, sa realizeze un desen.
  • Ma gandesc aici la o anume metoda: Stiu, Vreau sa stiu, Am invatat.
  • De curand o colega din tara, Cristina de la Talente de nazdravani, a tinut cu noi, invatatorii, o lectie pe Zoom; o lectie la istorie; una de inceput. A pornit de la a ne intreba ce e istoria, ce sunt izvoarele, ce este spatiul si din raspunsurile primite a condus mai departe firul lectiei. Evaluarea sa initiala a fost din mers, dar a aflat ce stiu si cat stiu elevii.
  • Am aflat din discutiile cu colegii din tara, mai exact de la minunata Laura Borbe, de un aspect interesant: poti folosi un test de evaluare initiala in doua ipostaze. Prima data il folosesti la inceputul invatarii si masori ce si cat stiu copiii. Apoi il folosesti la sfarsit, ca test sumativ, pentru a vedea ce au invatat. Va fi interesant si chiar amuzant de urmarit care e evolutia. Poate in acest fel le va fi mai clar elevilor care sunt progresele.
  • Aceasta evaluare nu se noteaza:

Te-ai gandit sa inversezi procesul cu elevii tai? Sa iti aplice ei tie o evaluare initiala. La ce te-ar putea evalua? Ce ar vrea sa stie despre tine? Cum suna: Evaluare a invatatorului meu. Am folosit intr-un an formula: Pune-mi o intrebare. Incercati, e amuzant.

La clasa ta cum e? Ce forma de evaluare initiala aplici si de ce? Te invit sa scrii in comentarii care sunt solutiile tale.

Alte articole pe blog: Planificare calendaristica – An scolar 2020 – 2021, Aplicatii online si resurse – o lista utila

Ema

Please follow and like us:

2 thoughts on “Evaluarea initiala”

  1. Subiectul e foarte complicat și atunci când ai discipline cu o singură oră pe săptămână (vorbind de gimnaziu mai ales), prima oră e una de evaluare inițială. Fără recapitulări și alte povești. La primar… sunt mici. Nu ai cum, au nevoie de puțină acomodare. Însă peste toate, dacă ei – și mai ales părinții – ar înțelege scopul formativ al evaluării, atunci eu aș da două teste. Unul „la cald”, cum zici și tu, în care să formulez itemii astfel încât să îmi dea o idee clară dacă el știe și face ceea ce ar trebui la acest moment. Pot avea surpriza ca nimeni să nu aibă, de exemplu, la clasa a III-a, nicio problemă cu scriere, citirea, ordonarea și rotunjirea numerelor. Și atunci pot folosi timpul acesta pentru exercițiile de înmulțire, care merg mai greu, căci au uitat tabla înmulțirii. Și după ce stau două săptămâni și merg țintit pe ceea ce ei mai au nevoie, dau din nou test și văd dacă lucrurile s-au mai îmbunătățit, pe aceeași structură ca primul. Dacă acum nu am confirmarea… măcar știu pe ce fundament voi aduce noțiuni noi.

    Însă nimic din teoria aceasta nu se va potrivi în anul școlar următor, care e up-side-down din toate punctele de vedere. Mă uit la mine, am 3/4 din clasă care e ok – cel puțin la evaluarea finală (CP – interviu cu fiecare) erau unde trebuie să fie. Dar 1/4… nu că nu pot, dar nu au participat la lecții și nu au avut nici măcar șansa să „fie ok”. La ei nu e vorba de reactualizare, la ei ar fi nevoie de predare efectivă…
    Ținând cont de toate acestea, eu aș susține ca testul inițial să fie în prima lecție. Măcar știi, pentru următoarele 2-3 săptămâni, ce ai de făcut. Altfel mi se pare că vom lucra orbește și vom fi condamnați la eșec. Mă gândesc cu groază la evaluarea la clasa întâi. Aveam jocuri de asociere, imagini, litere… cartonașe de ordonat la matematică, astfel încât să faci evaluarea prin joc. Și ne-am trezit că nu mai avem voie să punem mâna mai mulți pe același obiect! Ce-mi rămâne!? Evaluare scrisă?! Aș putea să o fac online, dar mai bine nu, căci nu evaluez părinții dacă știu literele sau dacă adună corect!
    Sunt foarte curioasă ce vor face cei care nu au terminat lecțiile anul trecut…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.