Incep iar cu teoria ca avem copiii muuuuuuult diferiti de ceea ce eram noi sau de ceea ce erati dumneavoastra (daca sunteti mai tineri decat mine cu vreo 15 ani) pe vremea copilariei. Copiii de azi au nevoie de alta informatie. Nu neaparat mai multa, ci mai diversificata, actuala, incitanta. Adica …
Fractiile sunt necesare
Fractiile sunt de mare actualitate. De cand sunt mici chiar spunem copiilor: Da-mi jumatate. Ia un sfert de mar. (Sau v-ati ferit vreodata sa folositi acesti termeni?) Am abordat notiunile, fara teroretizari, in clasa 0, cu ceva explicatii in clasa I (mai ales cand am vorbit despre ceas – copiii stiau ce e 10.30, ar fi fost culmea sa nu le explic cum e cu jumatatea de ora), iar in clasa a II-a, fara a schimba numitori si a face operatii, le vom arata cum se scriu fractiile de baza: 1/2, 1/4 etc. Atat si nimic mai mult. Fractiile sunt binevenite, lamuresc copiilor niste concepte, le aseaza lucrurile. Si … fractiile pot fi incitante. Iata mai jos ceasul nostru din si cu fructe, realizat dupa ce am vorbit in clasa I despre fractii. (nu e unul facut cu toata clasa, ci fiecare copil si-a construit propriul ceas gustos)
Fizica e magie
Va spun soptit ca mie in scoala generala si la liceu nu mi-a placut fizica. Pacat. Dar fizica e incitanta si e de actualitate si acum as incerca orice experiment. E imposibil sa nu va amintiti cum in generala va frecati liniarul de par si apoi incercati sa vedeti daca puteti atrage bucatele mici de hartie! Poate ati experimentat printr-a 6-a? Noi am facut asta in anul scolar trecut, in clasa I si e fost extraordinar. E MAGIE!, au zis copiii. Nu, nu e magie, e electricitate statica. Suuuuper. (Imi pare rau ca nu am o poza sa va arat). Dar copii v-ar putea vorbi ce super a fost cand am vorbit despre planete si sistemul solar, cum s-au intrecut in a testa forta vantului cu moristi de hartie si ce haioasa am fost eu cand iar am facut magie sa le demonstrez forta gravitationala si forta centrifuga (intr-un pahar am pus o minge si l-am invartit repede; in timp ce il invarteam, am intors paharul cu gura in jos si mingea nu a cazut – asa am explicat de ce nu cadem noi, oamenii de pe pamant).
Aaaa, si la unitatea Detectivii am scris cu cerneala simpatica. Asta-i de la chimie.
Biologia cu enciclopedia
Iar la biologie …. Pfiii! Atata biologie tot facem din clasa 0! De-a lungul a doi ani am vorbit despre tot felul de plante si animale, inclusiv despre germeni si bacterii. Si am vorbit la modul serios, cu filme animate de pe internet, cu enciclopedii complicate de la biblioteca – asa au vrut ei pentru ca aveau deja notiuni de baza si doreau mai mult.
Iata un desen realizat de Ilinca in clasa 0. L-a realizat ea asa… de buna voie, acasa. Pentru ca i-a placut subiectul.
Si asa arata un germene, modelat dupa o poza dintr-o enciclopedie.
A fost si geografie, am uitat sa va zic: Uniunea Europeana.
Si la geografie ne-am interesat cum se spun cateva cuvinte si in alte limbi.
Despre dinozauri – un subiect foarte indragit. Diorama cu dinozauri.
Circuitul apei in natura.
Laba de urs polar in marime naturala ca sa ne putem compara cu ea.
Terrariu pentru fiecare elev.
Si multe altele. Din punctul meu de vedere, de profesor, biologia, chimia, fizica, geografia si fractiile sunt binevenite. Chiar din clasa 0. Si la clasa a 2-a. Si nu cred ca invatand copiii sa observe lumea din jur sau facand experimente le luam ceva din copilarie. Cred ca mai degraba le impulsionam imaginatia, ii invatam sa se joace serios, sa cerceteze, sa fie curiosi si mereu informati. S-a actualizat in sfarsit ceva in programa romaneasca, iar grupuri de parinti ingrijorati sau pur si simplu neintelegandu-si proprii copii tot cer sa se revizuiasca atitudinea asta ce „fura” copilaria scolarilor.
Daca aveti aceeasi parere sau alta, lasati un comentariu. Ii invit insa pe cei care militeaza impotriva fractiilor si a fizicii sa militeze mai bine pentru carti noi in biblioteci, pentru echipamente si jucarii in salile de sport, pentru manuale distribuite in timp util.
Ema
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Related
Nu am comentarii de facut pentru ca sunt de acord intru totul. Cred ca dascalul are datoria sa fie primul deschis catre nou pentru a da un frumos exemplu elevilor. Bravo, Ema!
Foarte frumos ca ati facut astfel de lucruri minunate la clasa 0 sau clasa intai. Incerc si eu sa fac acasa cu baietelul meu lucruri de genul asta, pentru ca la clasa (acum trece in clasa a 2 a) nu a facut nimic de genul asta. Nici vorba de experimente, au lucrat strict teoretic, pe stilul vechi. Am facut si noi experimente cu electricitatete, chimie, la ateliere fun science. La scoala in general doar romana si matematica, pentru ca nu e timp de altceva (asa ni s-a spus). De aceea m-am speriat putin de atatea materii in plus, deoarece ma astept sa fie predate in aceeasi maniera teoretica. Pot oare invatatorii sa fie constransi cumva sa abordeze metode prietenoase de predare?
Lila,
Iti multumesc pentru raspuns. Nu stiu daca invatatorii pot fi constransi sa abordeze metode prietenoase. Poate ca si voi, ca parinti, ar trebui sa sugerati asta.
Gabriela,
Iti multumesc de sustinere si intelegere.
Exact asta am zis și eu când am văzut știrea bombastică la TV: am făcut fizică, biologie, am făcut și fracții de la clasa 0, ce ne impacientăm așa? Că n-a cerut nimeni nu știu ce definiții complicate, ci lucruri practice, pe care le folosim în viața de zi cu zi și prin intermediul cărora copiii învață mult mai ușor. Și oricum, programa e în vigoare de un an și jumătate, de ce nu s-au sesizat până acum? De ce nu se face caz că sunt învățători care îndobitocesc copiii cu ecuații (foarte abstracte) chiar din clasa 0! Eu am văzut un fragment de lecție la o învățătoare (care, culmea! se dădea mare cu acest lucru!), ceva de genul…Se dau numerele a, b, care aparțin mulțimii cutare (și aici apărea pe tablă semnul specific ”aparțin”) și îndeplinesc condițiile cutare…să se găsească numerele…copiii copiau de pe tablă și se uitau ca mâța-n calendar! Da! Pentru astfel de dascăli nu-și pune nimeni problema că acei copii pleacă năuci de la școală și probabil habar nu au să spună cu ce au rămas ei după o zi de școală!
Pe mine nu ma sperie deloc fractiile, chimia sau fizica predate din clasele primare pentru exact motivele pe care le-ati enumerat – copiilor le place sa intrebe, sa afle, subiectele astea ii pasioneaza cu adevarat. Mi-e si jena sa spun cat de absurd de multe enciclopedii pe teme stiintifice am in casa tocmai pentru ca da, copiii intreaba, vor sa stie.
Ce ma sperie – si ma sperie rau – e felul in care se vor preda aceste continuturi fascinante. cel mai adesea se vor transforma intr-o corvoada in plus, intr-o lectie in plus pentru care trebuie sa fii notat/evaluat…
Diana,
Si eu am senzatia ca mass media a folosit niste cuvinte prea mari si un ton prea aprins in jurnalele TV.
Liliana,
Orice sugestie e binevenita. Poti sa imi trimiti un mesaj pe pagina de FB
https://www.facebook.com/EmaLaScoala
Eu aş avea ceva de comentat, dar nu la conţinut, care mi-a plăcut foarte mult, ci la formă. Şi pentru că nu e ceva frumos şi nu am variantă de a comunica în privat, prefer să mă abţin în public.
Corina, Imi pare bine ca ma intelegi. Uraaaa.
Ema draga, ma bucur ca nu sunt singura relaxata vis a vis de noile adaptari ale programelor.
Desi parintii au pretentii de la scoala, au o principala preocupare: cocolosirea copiilor. Cred ca nu avem copii rasfatati, ci parinti rasfatati, care vor comoditati, usurisme ca altfel li se face mila de copil ca "sufera". Grija lor e ca sufera ei, nu copiii. Parintii nostri plecau la servici si ne lasau cu cheia de gat. Oare nu le era greu, nu "sufereau"? Dar stiau ca o julitura in genunchi e ceva sanatos pentru intarirea pe dinauntru a copilului, ca lectiile, chiar si in vacanta, ne calesc rabdarea si rezistenta la greu. Da, copiii de acum au nevoie mai devreme de informatii pe care mai demult le aflam in familie.
doamna draga imi face impresia ca aveti ceva interese in vanzarea unor articole scolare despre care vorbiti atat de frumos, eu fac parte din generatia copiilor cu cheia de gat si tocmai asta nu vad la copilul meu, timpul de joaca pe care il aveam noi. In plus, eu nu aveam nevoie de mama sa imi fac temele pentru ca atunci clasa 1-4 nu erau ale parintilor cum am primit informatia de la doamna invatatoare. Eu nu am observat ca fiica mea sa fi invatat ceva la scoala, eu predau tema acasa, pentru asta fac niste eforturi in plus in loc sa muncesc sa o pot intretine. Nu pot fi de acord cu informatii inutile bagate cu forta in cap doar de dragul de a trece prin ele, eu sunt economist si nu cred ca am folosit in viata nici macar 50% din tot ce am invatat in scoala. Acum insa scoala este undeva la pamant si copilul cand ajunge in clasa 5-a este deja satul de cat inghite si incepe se opreste . Parerea mea este ca toti cei care vor sa pretinda ceva in plus …. pretind asta pentru ca au un interes, eu imi vad copilul si il vad ca este nefericit, de ce? Pentru ca in loc sa iasa la aer sa se distreze sa alerge devine un copil obez, trist, cu ochii in carti incercand sa termine toate temele. Eu vreau sa aiba copilaria mea, sa se joace, sa aiba cheia de gat, sa aiba responsabilitati, sa invete singura cum sa se apere, nu sa afle din carti teorie, ca afara nu ii ajunge timpul sa ajunga … O zi minunata sa aveti. O mama care isi iubeste copilul si nu vrea un geniu, vrea un copil fericit.
Claudia, Iti multumesc pentru cuvintele frumoase. Uneori copiilor li se pare scurta ziua de la scoala. Sunt o echipa grozava, un grup minunat si se simt bine impreuna. Alteori da, doresc sa plece acasa cat mai repede deoarece si acasa ii asteapta activitati interesante. Niciunui copil nu ii plac temele, e universal valabil. Incerc sa le fac atractive.
Eu acum am descoperit blogul dumneavoastra si sunt fascinata de ce am descoperit aici! Felicitari din suflet pentru dedicatie si imaginatie! Am o singura intrebare: elevii dumneavoastra mai vor sa plece acasa dupa ore ?? :))